Agnès Varda, simbol al mișcării metoo: 'Feminismul ar trebui predat în şcoli'

Regizoarea franceză Agnès Varda, supranumită „bunica Nouvelle Vague”, recompensată anul trecut cu un Oscar onorific pentru cariera sa de peste şase decenii, este de părere că feminismul ar trebui predat în şcoli (news.ro).

Devenită în ultimul an unul dintre simbolurile mişcărilor #MeToo şi Time's Up, ea crede că activismul ar trebui să înceapă de pe băncile şcolii.

În vârstă de 90 de ani, Varda - care a fost anul acesta nominalizată la categoria „cel mai bun documentar” a premiilor Oscar pentru filmul „Chipuri, locuri/ Visages villages”, realizat împreună cu artistul stradal JR - a fost invitata evenimentului „Women in Motion”, care a avut loc marţi la Paris.

„Feminismul nu este suficient de activ în şcoli şi licee, iar educaţia sexuală este pe moarte”, a spus ea citată de AFP. „Nu vorbim suficient despre asta tinerilor şi tinerelor. Trebuie să continuăm să luptăm. Credeam în anii 1960 că lucrurile se vor schimba repede, dar este clar că în acest sens nu a fost cazul”.

Stiripesurse.ro

Camera Deputaților, scena unui nou scandal după demisia lui Demeter András. Schimb dur de replici între AUR, UDMR, USR și SOS România

Stiripesurse.ro

Dexonline, în centrul unei controverse după grafica „cretin/creștin”: reacții dure și plângere penală anunțată

Varda, care a participat şi la protestul femeilor din industria cinematografică privind egalitatea, organizat la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Cannes, a adăugat: „Problema merge dincolo de industria filmului”.

Inspirată mereu de realitate, după cum afirmă, Agnès Varda este semnatara a peste 50 de filme, între care „Cleo de 5 a 7", „Vagabond" şi „Les glaneurs et la glaneuse", pe care BBC l-a listat între cele mai bune filme de până acum ale secolului 21.

Ea a fost căsătorită cu regizorul şi scenaristul francez Jacques Demy pe care l-a imortalizat, cu câteva zile înainte să moară din cauza SIDA, în filmul ei „Jacquot de Nantes” (1991).

Agnès Varda, născută în Ixelles (Belgia), în 1928, a locuit de la vârsta de 12 ani în sudul Franţei, după care s-a mutat la Paris, unde a studiat la École du Louvre şi a făcut cursuri de fotografie la École de Vaugirard. A fotografiat pentru Jean Vilar, când el a înfiinţat Festivalul de Teatru de la Avignon, în 1948, apoi pentru Théâtre National Populaire de la Palais de Chaillot, din Paris. Prima ei expoziţie a fost inaugurată în 1954, în curtea propriei case. În acelaşi an, Varda a făcut trecerea la cinema, fără vreo pregătire formală. A înfiinţat Ciné-Tamaris pentru a-şi produce şi regiza primul lungmetraj, „La Pointe Courte”, care i-a atras supranumele de „bunica Noului Val francez”. De atunci, a regizat filme de lung şi scurt metraj, atât de ficţiune, cât şi documentare. În 2003, şi-a început cariera de artist vizual, la Bienala de la Veneţia.

În 2017, a lansat împreună cu artistul stradal JR, la Festivalul de Film de la Cannes, documentarul „Chipuri, locuri/ Faces Places/ Visages villages”. El a fost recompensat cu numeroase trofee şi nominalizat la premiile Oscar 2018. Festivalul de film de la Cannes a recompensat-o pe Agnès Varda cu un premiu onorific în 2015, iar în noiembrie 2017 a primit un Oscar onorific.