„Bucuroși de oaspeți?”

Mi-e greu să mi-l imaginez pe Iohannis ajungând la Guvern și, cu un zâmbet suspect pe chip, întrebându-l pe Grindeanu dacă este bucuros de oaspeți.

Asta pentru că, după ani de zile de războaie mai mici sau mai mari între palate, Iohannis a ajuns la Cotroceni convins să schimbe paradigma. Au fost doi ani săraci în scandalurile de altădată. Ieșirile publice ale președintelui au devenit atent calculate, iar declarațiile sale de presă, sărace din punct de vedere al formei. Nu tu breaking news în weekend, nu tu acuzații de-o parte și de alta.

A funcționat cât a funcționat. Gurile rele ar spune că până în punctul în care nu a mai avut „Guvernul lui”. Realitatea este că a funcționat până în punctul în care predictibilitatea politicii publice a început să scadă. Cu alte cuvinte, până ce ajungi să votezi un partid ca să scadă taxele și te trezești că ajunge să le scadă unora din anii de închisoare iar altora chiar să le deschidă porțile.

Sigur, se poate spune și că președintele mai are doar doi ani de mandat și că schimbarea sa a fost produsă cu gândul la 2019. Dar, dacă era o schimbare strict populistă, aceasta ar fi putut apărea mai demult. Putea să fi apărut după momentul scandalului cu sediul Intact, când oamenii i-au retras o bună parte din like-urile de pe Facebook, în semn de protest la declarațiile sale de atunci. Sau putea apărea oricând după primul an de mandat, când deja în conștiința publică îi fusese cimentată porecla „mutul”.

Stiripesurse.ro

Camera Deputaților, scena unui nou scandal după demisia lui Demeter András. Schimb dur de replici între AUR, UDMR, USR și SOS România

Stiripesurse.ro

Dexonline, în centrul unei controverse după grafica „cretin/creștin”: reacții dure și plângere penală anunțată

O astfel de schimbare de paradigmă, din președinte jucător în președinte mediator, se poate produce într-o perioadă de liniște la nivelul societății. Cum situația s-a schimbat, și comportamentul președintelui s-a schimbat. Au început să apară discursuri tăioase, subînțelesuri, un „auzirăm” sau niște „elefanți”.

Este clar că Iohannis nu se simte în largul său în această variantă de „președinte jucător”. Dar la fel de clar este și faptul că mediatorul Iohannis nu ar fi avut nicio șansă împotriva actualei majorități. Spiritele s-au încins, oamenii au ieșit în stradă. Cineva trebuia să se pună în fruntea celor care nu vor grațieri.

Pentru actuala opoziție, pare că sărbătorile de iarnă nu s-au încheiat. La momentul actual, nici PNL și nici USR nu au forța necesară pentru a se bate de la egal la egal cu PSD și ALDE. Astfel, Iohannis a trebuit să fie cel care să-și asume. A întreprins o vizită la Guvern și l-a făcut pe Grindeanu să-l lase să prezideze ședința. A ieșit în stradă alături de protestatari și a dat mesajul pe care aceștia îl așteptau.

Nu știu cum se va termina toată această poveste cu OUG privind amnistia și grațierea. Dar aș paria că social-democrații s-ar fi așteptat să aibă parte de o opoziție mai ușoară dinspre palatul Cotroceni. Iar dacă ar fi să tragem linie fix în acest moment, trezitul din amorțire al lui Iohannis echivalează cu câteva procente în plus pentru acesta.