Conflictul momentului | CCR: Legile justiției sunt constituționale / USR: Hotărârea judecătorilor a fost una politică (Europa Liberă)

Curtea Constituțională a României (CCR ) a decis că legile Justiției promovate de majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR sunt constituționale. Potrivit unor surse, judecătorii au făcut o serie de recomandări, pe care urmează să le detalieze în motivare, aflăm dintr-un material Europa Liberă, citat de Rador.

Decizia de constituționalitate a legilor justiției ar fi fost luată de Curtea Constituțională încă de acum o săptămână, ne-au precizat surse judiciare.

Proiectele de legi promovate de actuala coaliție de guvernare au fost contestate la CCR de USR și AUR, dar și de Avocatul Poporului.

Aceleași surse ne-au precizat că judecătorii constituționali vor cuprinde în considerentele deciziei și o serie de recomandări. La ora redactării acestei știri, CCR a făcut publică doar minuta deciziei, adică respingerea sesizărilor. „Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor”, precizează CCR într-un comunicat.

Comisia de la Veneția are în lucru analizarea legilor justiției, după ce a fost sesizată prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Potrivit surselor Europa Liberă, ministerul Justiției a cerut sesiune de urgență a Comisiei pentru a analiza cele trei legi, un răspuns urmând să fie dat în câteva zile.

Stiripesurse.ro

Donald Trump, la un pas de a ataca Iranul: „Mai aveam o oră”

Stiripesurse.ro

VIDEO Semnal din PNL pentru Nicușor Dan în actuala criză: „Să înțeleagă care sunt jocurile politice”

Pe 20 octombrie, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională reclamând câteva articolele din legea statutului magistraților, lege votată recent de Parlament. Renate Weber susține că, din punctul de vedere al instituției, nu ar fi constituțional articolul care vorbeşte despre eliminarea abaterii disciplinare în cazul nerespectării de către judecători a deciziilor CCR şi ÎCCJ.

În plus, Weber contestă dreptul la asociere al magistraților, care ar putea prin noua lege să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice. Legile justiției au fost atacate în ansamblul lor și de Opoziție din cauza manierei „abuzive şi dispreţuitoare” în care au fost votate.

Dolențele Opoziției

Imediat după anunțul CCR, Uniunea Salvați România (USR) a venit cu acuzația că hotărârea judecătorilor a fost una politică.

„Decizia de astăzi a CCR de a respinge sesizările USR pe legile Justiției, în absența unui aviz al Comisiei de la Veneția, demonstrează că CCR a ajuns un simplu instrument politic. S-a degradat până la un nivel foarte jos, de alarmă. Ori de câte ori e o speță cu miză politică, deciziile sunt preponderent politice, mai puțin juridice. CCR a devenit un fel de legiuitor, își arogă puteri pe care nu le are, tranșează dispute politice”, se arată într-un comunicat al USR.

Partidul mai cere președintelui Klaus Iohannis să nu promulge cele trei legi și să aștepte pronunțarea Comisiei de la Veneția.

„Un președinte responsabil nu poate încuraja oligarhizarea justiției, așa cum a gândit ministrul Cătălin Predoiu. În caz contrar, se poate crede că președintele preferă un sistem judiciar slab, anemic raportat la înfăptuirea actului de justiție pentru omul de rând, dar puternic ca scut pentru camarila politică iubitoare de BMW-uri și ca instrument de anihilare a adversarului politic”, mai arată USR.

Independență, dar cu voia șefului

Noile legi ale justiției au fost criticate de specialiștii din sistem pe motiv că nu ar aduce reforma mult așteptată, ci din contră. Prin ele se dorește centralizarea puterii de decizie, în instanțe și parchete, în mâna prim procurorului sau a procurorului general și a conducătorilor de instanță.

Astfel, deciziile privind promovarea și evaluarea magistraților depind de voința conducătorilor parchetelor și instanțelor și nu se mai bazează pe un concurs obiectiv. În plus, pregătirea la Institutul Național al Magistraturii (INM) pe o durată de 3 ani și obligația de a rămâne în sistem 10 ani (în prezent obligație este de 6 ani) va conduce la micșorarea bazei de selecție a tinerilor magistrați, alte meserii fiind mai atrăgătoare.

Principalele modificări aduse sistemului judiciar prin cele trei legi:

- Funcțiile de conducere din instanțe și parchete se vor ocupa necompetitiv.

- ÎCCJ preia de la MJ în bugetul său cheltuielile salariale și cele legate de drepturile salariale pentru judecători

- Procurorul General, Procurorul-șef al DNA și cel al DIICOT vor putea infirma măsurile tuturor procurorilor din subordine, în scris și motivate

- Se elimină Institutul Național al Magistraturii (INM) din procedura de promovare a judecătorilor la ÎCCJ

- Statutul poliției judiciare este incert, urmând să fie adoptată o nouă lege care să reglementeze subordonarea polițiștilor.

- Regulamentele interne ale instanțelor, elaborate de CSM, vor creiona viitorii poli de putere și control asupra judecătorilor