Infarctul miocardic, boală infecțioasă? O nouă teorie susține că atacul de cord ar fi provocat de o bacterie

Infarctul ar putea fi declanșat de bacterii, arată un studiu revoluționar realizat de cercetători din Finlanda și Marea Britanie.

Un studiu internațional publicat recent în Journal of the American Heart Association schimbă radical modul în care este privit infarctul miocardic. Cercetători din Finlanda și Marea Britanie susțin că atacul de cord ar putea avea o componentă infecțioasă, nu doar metabolică, așa cum se credea până acum.

Echipa de la Universitățile din Tampere și Oulu, împreună cu specialiști de la Universitatea Oxford, a descoperit că plăcile aterosclerotice pot ascunde biofilme bacteriene latente. Aceste structuri, protejate de acțiunea sistemului imunitar și a antibioticelor, pot rămâne inactive timp de zeci de ani. Însă o infecție virală sau un alt factor extern le poate reactiva, declanșând inflamație, fisurarea plăcii și, în final, infarctul.

„Se bănuia de mai mult timp implicarea bacteriilor în boala coronariană, dar lipseau dovezile directe. Studiul nostru a identificat ADN bacterian provenit din flora orală chiar în interiorul plăcilor aterosclerotice”, a declarat profesorul Pekka Karhunen, coordonatorul cercetării.

Rezultatele au fost confirmate prin dezvoltarea unui anticorp capabil să evidențieze structurile de biofilm în țesuturile arteriale. În cazurile de infarct, cercetătorii au observat că bacteriile s-au desprins din biofilm, declanșând un răspuns inflamator masiv care a dus la ruperea plăcii și formarea cheagului de sânge.

Stiripesurse.ro

Donald Trump, la un pas de a ataca Iranul: „Mai aveam o oră”

Stiripesurse.ro

VIDEO Semnal din PNL pentru Nicușor Dan în actuala criză: „Să înțeleagă care sunt jocurile politice”

Descoperirea deschide perspective noi pentru medicină: de la metode inovatoare de diagnostic și tratament, până la ideea unui vaccin care să prevină boala coronariană.

Studiul se bazează pe probe obținute atât de la pacienți cu ateroscleroză supuși intervențiilor chirurgicale, cât și de la persoane decedate prin moarte cardiacă subită. Cercetarea face parte dintr-un amplu proiect european, finanțat de Uniunea Europeană și de Fundația Finlandeză pentru Cercetarea Cardiovasculară, la care participă 11 țări.