Izvoru Mureșului: Drepturi pentru românii din comunitățile istorice, pe principiul reciprocității

Participanții la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului au adoptat, vineri, o rezoluție în care solicită asigurarea mijloacelor pentru păstrarea identității românilor din vecinătate și Balcani, pe baza principiului reciprocității, profesionalizarea funcționarilor din Ministerul pentru Românii de Pretutindeni dar și creșterea bugetului și a numărului de angajați din această instituție.

Potrivit documentului, comunitățile istorice românești din jurul 'frontierelor României și din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de aculturație și asimilare, unele dintre acestea fără a beneficia de drepturile impuse de standardele europene pentru minorități naționale', în vreme ce 'instituțiile statului român chemate să acorde sprijin acestor comunități se dovedesc în continuare ineficiente'.

Drept urmare, se solicită regândirea structurală, în ansamblu, a instituțiilor abilitate să gestioneze relația cu românii de pretutindeni, 'pentru ca acestea să poată răspunde rapid și eficient nevoilor majore de natură identitară, educațională, administrativă și spirituală ale comunităților de români din afara frontierelor'. De asemenea, se cere alocarea a cel puțin 100 de posturi Ministerului Românilor de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din această instituție, debirocratizarea legislației și a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și alocarea MRP a unui buget de 50 de milioane de euro, conform Agerpres.

Stiripesurse.ro

Camera Deputaților, scena unui nou scandal după demisia lui Demeter András. Schimb dur de replici între AUR, UDMR, USR și SOS România

Stiripesurse.ro

Dexonline, în centrul unei controverse după grafica „cretin/creștin”: reacții dure și plângere penală anunțată

Totodată, se cere identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocității în materie de respectare a drepturilor minorităților naționale cu statele care au minorități pe teritoriul României, dar și 'aplicarea în regim de urgență a Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităților românești din vecinătate și Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identității naționale, iar Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituțiilor Statului Român în implementarea Strategiei'.

În rezoluție se mai solicită inventarierea situațiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului Bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naționale ale etnicilor români, monitorizarea respectării și implementării Recomandării APCE nr. 1845/2008 privind situația minorităților naționale din Voievodina și a minorității etnice române din Serbia, repararea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuți, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu, dar și înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni și alocarea unui sediu adecvat în incinta Parlamentului României și elaborarea de către Ministerul Românilor de Pretutindeni a unei Hărți electronice a tuturor zonelor locuite de români. Participanții la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului au mai cerut înființarea mai multor institute culturale în țări în care există comunități de români, alocare de cel puțin 300 milioane de Euro Departamentului Centenar și coordonarea acestuia de către academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum și 'asumarea de către partidele politice românești de pe cele două maluri ale Prutului a unui Acord pentru Reunire, care să ducă la reunirea Republicii Moldova cu România', modificare legii cetățeniei, adoptarea legii privind statutul, rolul și funcțiile limbii române ca limbă oficială a României, pe modelul altor state membre UE sau creșterea termenului de valabilitate a pașapoartelor de la 5 la 10 ani. Documentul va fi trimis Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, Guvernului României, precum și partidelor parlamentare și neparlamentare.