Masacrul de la Srebrenica a fost negat de liderul sârbilor bosniaci

Liderul entităţii sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a contestat marţi faptul că masacrul din 1995 de la Srebrenica a fost un genocid comis împotriva musulmanilor bosniaci şi a spus că numărul celor executaţi a fost manipulat, relatează dpa preluată de Agerpres.

"Mulţi dintre cei îngropaţi au fost ucişi în luptă şi pe lista respectivă (a victimelor îngropate) există oameni încă în viaţă", a declarat Milorad Dodik în parlamentul entităţii sârbe din Bosnia, Republica Srpska (RS).

După încheierea războiului intercomunitar (1992-1995), Bosnia a fost divizată în două entităţi principale, o federaţie croato-musulmană şi entitatea sârbă, Republika Srpska. Acestea au o mare autonomie, dar reunite prin instituţii slabe.

Deputaţii RS s-au reunit pentru a discuta un raport din 2004 care încearcă să facă lumină asupra evenimentelor de la Srebrenica, când forţele sârbilor bosniaci au executat circa 8.000 de bărbaţi şi băieţi bosniaci şi au expulzat restul populaţiei musulmane.

Curtea Internaţională de Justiţie a ONU a decis în 2007 că aceste crime comise în iulie 1995, cu puţin timp înainte de sfârşitul războiului din Bosnia, a fost un genocid comis de sârbi.

De asemenea, mai mulţi ofiţeri sârbi bosniaci au fost condamnaţi pentru genocid de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI). Ambele instanţe au sediile la Haga, în Olanda.

Dodik a contestat verdictele, atât internaţionale cât şi interne. "Nu există nici o justiţie atunci când se pronunţă tribunalul de la Haga, cu atât mai puţin atunci când o face Curtea din Bosnia-Herţegovina", a spus el.

"Ideea genocidului ... a apărut la începutul conflictului", a declarat Dodik, adăugând că evenimentul de la Srebrenica "a fost o tragedie aranjată cu scopul de a sataniza sârbii".

Iniţial premier al Republika Srpska din 2006, Milorad Dodik este preşedintele acesteia din 2010. Din această funcţie, el critică frecvent instituţiile Bosniei, pe care o descria în 2016, într-un interviu pentru AFP, drept "un loc pe care nimeni nu-l doreşte", "un concept ratat".

În ianuarie, el a explicat că "scopul său este cel mai înalt grad de independenţă posibil pentru Republika Srpska", "un obiectiv politic legitim"