Sesizarea PNL și USR pe legea care dezincriminează fapte de corupție va fi dezbătută, miercuri, la CCR

Curtea Constituțională discută, miercuri, sesizarea PNL și USR prin care reclamă că proiectul adoptat de Parlament care modifică Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție nu este pus în acord cu o decizie anterioară a CCR, informează MEDIAFAX.

Pe 2 mai, grupurile deputaților PNL și USR au depus o sesizare la CCR cu privire la modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Citește și: Lovitură pentru Klaus Iohannis! Guvernul a câștigat bătălia

Partidele de Opoziție motivează, în obiecția de neconstituționalitate cu privire la modificarea art. 12 din Legea nr. 78/2000, că actul normativ încalcă Legea fundamentală, prin prevederile care dezincriminează „faptele prevăzute în cuprinsul lit. a) și b) ale art. 12 în cazul în care faptele sunt săvârșite în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum și în cazul în care faptele sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale”.

Citește și: EXCLUSIV Decizie radicală a lui Rareș Bogdan: Renunță! ‘Tot ce e vechi lăsăm istoriei’

„Constatăm că, în procedura de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (PLx nr.340/2018), ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.584/25.09.2018, Parlamentul României a ignorat considerente cu caracter general din decizia precitată, fapt care afectează, din perspectivă constituțională, conținutul articolului unic în forma adoptată după reexaminare”, arată sesizarea PNL și USR transmisă, MEDIAFAX, printr-un comunicat de presă.

Stiripesurse.ro

Camera Deputaților, scena unui nou scandal după demisia lui Demeter András. Schimb dur de replici între AUR, UDMR, USR și SOS România

Stiripesurse.ro

Dexonline, în centrul unei controverse după grafica „cretin/creștin”: reacții dure și plângere penală anunțată

Citește și: Rareș Bogdan, avertisment pentru baronii PNL: ‘Sunt dispus să bat cu pumnul în masa partidului ca să explic că trebuie lăsate orgoliile de-o parte’ .

CCR a reținut în decizia sa că textul de lege în vigoare respectă obligațiile internaționale asumate de statul român, iar reducerea sferei sale de efect „ar echivala, astfel cum s-a arătat, cu acceptarea și tolerarea unor acte de corupție, ceea ce intră, în mod fundamental, în coliziune cu obligațiile internaționale asumate de statul român„.

Citește și: Lovitură pentru Klaus Iohannis! Guvernul a câștigat bătălia

„Prin urmare, din cele de mai sus, rezultă că marja de apreciere a legiuitorului este una redusă atunci când în discuție sunt infracțiunile de corupție sau asimilate acestora, astfel încât controlul Curții Constituționale este unul strict”, arată decizia CCR invocată în obiecția de neconstituționalitate a partidelor de Opoziție.

Aceștia susțin că legile trebuie să fie „clare, predictibile și lipsite de echivoc - dispune art. 36 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative - pentru a satisface cerința referitoare la calitatea actului normativ, parte esențială a principiului securității juridice consacrat pe cale jurisprudențială”.

Citește și: EXCLUSIV Decizie radicală a lui Rareș Bogdan: Renunță! ‘Tot ce e vechi lăsăm istoriei’

Prin urmare, Camera Deputaților trebuia să efectueze corelările tehnico-legislative necesare, pentru ca actul normativ care intră în vigoare să îndeplinească cerințele legale de claritate, fluență și accesibilitate.

Decizia de neconstituționalitate emisă de CCR prevede că legea „limitează sfera de acțiune a normei de incriminare, ceea ce are drept efect acceptarea ideii ca un act de corupție să nu fie sancționat penal”.

Judecătorii Curții argumentează în decizia lor că „legiuitorul nu are competența de a limita sfera de cuprindere a infracțiunii analizate doar în funcție de natura materială a folosului obținut, în condițiile în care intensitatea lezării relațiilor sociale ocrotite este aceeași, indiferent că folosul obținut este unul patrimonial sau nepatrimonial”.

Citește și: Rareș Bogdan, avertisment pentru baronii PNL: ‘Sunt dispus să bat cu pumnul în masa partidului ca să explic că trebuie lăsate orgoliile de-o parte’ .

Sesizarea mai arată că infracțiunea descrisă la art.12 din Legea nr.78/2000, forma în vigoare, se săvârșește în patru modalități alternative, „atașate scopului constând în «obținerea, direct sau indirect, a anumitor foloase necuvenite»: 1) operațiuni financiare săvârșite ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană; 2) încheierea unor tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale; 3) folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității; 4) permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității”.

Citește și: Lovitură pentru Klaus Iohannis! Guvernul a câștigat bătălia

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaților în ședința din 16 aprilie 2019, în calitatea de cameră decizională.

În Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: „(2) În sensul prezentei legi, operaţiunile financiare constau în operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor făcută în mod organizat şi sistematic, în scopul obţinerii de profit”.

Citește și: EXCLUSIV Decizie radicală a lui Rareș Bogdan: Renunță! ‘Tot ce e vechi lăsăm istoriei’

Pe 25 septembrie CCR a admis sesizarea președintelui Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse Legii privind prevenirea faptelor de corupție.