Teodor Meleșcanu: Institutul 'Elie Wiesel' are nevoie şi de sprijinul autorităţilor centrale şi locale

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat miercuri că Institutul "Elie Wiesel", deşi are oameni dedicaţi în vederea realizării Muzeului de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, are nevoie şi de sprijinul autorităţilor centrale şi locale, scrie Agerpres.

"Viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România va avea sarcina de a se insera în reţeaua largă de muzee din România şi Europa, care va trebui să contribuie de o manieră semnificativă la educarea generaţiilor viitoare, la cercetarea adevărului istoric şi la prezentarea acestuia cu curaj, în public. (...) Provocarea viitorului Muzeu de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România va fi să creeze şi să menţină ridicat un nivel de ambiţie. Câtă vreme vor exista oameni dedicaţi, precum colegii de la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, avem cu adevărat o garanţie că lucrurile sunt pe făgaşul normal. Dar chiar şi ei au nevoie de sprijinul instituţiilor statului, fie că e vorba de autorităţile centrale sau locale. Cu această ocazie doresc să subliniez încă o dată că MAE, în cooperarea cu celelalte instituţii de resort, va face tot ce îi stă în putinţă pentru a susţine acest proiect", a precizat Meleşcanu, în cadrul conferinţei "Viitorul memoriei: Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România". 

Şeful diplomaţiei române a menţionat că muzeul "va sprijini instituţiile statului în combaterea negării şi trivializării Holocaustului din România", precum şi în misiunea de prevenire a antisemitismului, extremismului şi populismului.

Citește și: Angel Tîlvăr: Este nevoie de o implicare cu grad mai mare de concretețe în sprijinul demersurilor de incluziune socială a romilor, inclusiv a celor din Vrancea

"Noi, cei de azi, avem datoria de a completa paginile de recomandări ale Raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, prin susţinerea creării acestei instituţii muzeale, pentru că noi, cei de azi, cu adevărat avem datoria de a menţine vie memoria unui episod dramatic din istoria noastră naţională, din care să învăţăm lecţii importante şi mai ales să învăţăm să nu le repetăm vreodată. Memoria trecutului nu are graniţe fizice, ea însă ne implică şi ne responsabilizează pe toţi, indiferent de opţiunile politice pe care le avem sau de statutul pe care îl deţinem la un moment dat sau altul", a spus el. 

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm, a afirmat că, deşi "a existat un obstacol în calea realizării muzeului în intervalul temporal vizat iniţial", este convins că acesta va fi inaugurat la Bucureşti. 

"De la sosirea mea în România, în 2015, m-a inspirat implicarea tuturor instituţiilor statului român în acest proiect. Am fost prezent atunci când domnul Iohannis s-a întâlnit cu directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite, în 2016, şi şi-a exprimat intenţia de a fi martorul realizării acestui muzeu. Am participat la numeroase întâlniri cu Camera Deputaţilor din România şi cu reprezentanţii Senatului din România, în care aceştia şi-au exprimat nu doar sprijinul pentru realizarea muzeului, ci s-au asigurat şi că sunt disponibile resurse necesare. Am lucrat cu toţi prim-miniştrii, începând din 2015, şi aceştia şi-au arătat implicarea şi angajamentul pentru crearea acestui muzeu. Deşi a existat un obstacol în calea realizării muzeului în intervalul temporal vizat iniţial, am convingerea că deschiderea, în final, a muzeului va fi realizată aici în Bucureşti", a spus diplomatul american. 

Hans Klemm a subliniat că Guvernul SUA, prin Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite, precum şi Ambasada SUA la Bucureşti au susţinut şi susţin crearea unui Muzeu Naţional al Evreilor din România şi al Holocaustului. 

"Oricare dintre dumneavoastră care aţi vizitat o instituţie aşa cum este Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, Muzeul din Varşovia, Muzeul din Tel Aviv - şi există multe alte exemple puternice, în multe alte ţări - ştiţi că acestea pot avea un efect transformator asupra memoriei istoriei unei naţiuni, legat de istoria evreilor şi Holocaust, însă şi un efect puternic asupra societăţii, asupra culturii şi în mod intrinsec asupra capacităţii unei naţiuni de a se asigura că evenimente, aşa cum este Holocaustul, sunt comemorate în mod adecvat şi că atât cetăţenii, cât şi copiii ţării respective primesc informaţii despre ororile care au avut loc pe perioada Holocaustului", a spus Klemm.