VIDEO Delegatul Bisericii Veneției, despre aducerea moaștelor Sfintei Elena în România: 'Un dar reciproc de rugăciune, dialog și împărtășire'

„Biserica Venețiană trăiește acest moment ca un dar reciproc de rugăciune, dialog și împărtășire a roadelor spirituale”, a declarat Don Gianmatteo Caputo, Delegatul pentru bunurile culturale și construcțiile de cult al Patriarhiei Veneției, într-un interviu acordat Agenției de știri Basilica a Patriarhiei Române.

Preotul catolic a fost desemnat de Patriarhul Veneției, Mons. Francesco Moraglia, să îndeplinească rolul de Portitore („Purtător”), urmând să însoțească pe tot parcursul pelerinajului în România moaștele Sfintei Împărătese Elena, care ajung în țară miercuri.

Pelerinajul, inițiat de Episcopia Alexandriei și Teleormanului, are ca locuri de oprire Catedrala Patriarhală din București (miercuri, orele 15:00-18:00), apoi Mănăstirea Pantocrator, unde trupul sfintei, păstrat în Biserica Sant’ Elena din Veneția, va rămâne, pentru a fi cinstit de credincioși, până în 8 mai 2025.

Basilica.ro: Trupul Sfintei Împărătese Elena a ieșit foarte rar din locul în care odihnește de secole. Ce înseamnă pentru Patriarhatul Veneției pelerinajul cu moaștele Sfintei Elena în România, țară supranumită „Grădina Maicii Domnului” (datorită densității mănăstirilor sale) și vizitată în trecut de doi papi?

Don Gianmatteo Caputo: După mai bine de opt sute de ani în care moaștele mamei Sf. Împărat Constantin au fost păstrate și cinstite la Veneția, trupul Sfintei Împărătese Elena a fost dus în pelerinaj la Atena, în Grecia, la cererea Apostoliki Diakonia din Atena, și la Quartu Sant’Elena, în Sardinia, la solicitarea unei comunități parohiale.

Stiripesurse.ro

Donald Trump, la un pas de a ataca Iranul: „Mai aveam o oră”

Stiripesurse.ro

VIDEO Semnal din PNL pentru Nicușor Dan în actuala criză: „Să înțeleagă care sunt jocurile politice”

Două circumstanțe foarte diferite, dar reunite în dorința lor de a trăi un moment important de credință și spiritualitate care să permită tuturor întâlnirea cu o mărturisitoare a credinței și un mare model pentru creștinătate.

Cererea formulată de eparhia română se încadrează în aceeași perspectivă, aceea de a trăi o experiență profundă de spiritualitate și un îndemn de a profita de moștenirea mărturiei de credință oferite de Mama Sfântului Împărat Constantin.

Biserica Venețiană trăiește acest moment ca un dar reciproc de rugăciune, dialog și împărtășire a roadelor spirituale care pot veni din acest schimb de experiență. Și, așa cum Papii au oferit recent o mărturie a dorinței de a menține viu și deschis dialogul între Biserici, la fel și prezența Sfintei Elena ne cheamă la rădăcinile comune și indivizibile care sunt un apel la responsabilitatea unei mărturisiri pentru toți cei care nu cred.

Sfânta Elena, cu elanul ei filantropic și intensitatea spiritualității l-a inspirat cu siguranță pe fiul ei, Împăratul Constantin cel Mare al Romei, să oprească persecuțiile împotriva creștinilor, și ne inspiră azi și pe noi și bisericile noastre să deschidem către lume întreaga bucurie a credinței și a speranței creștine, izvorâtă din mila și iertarea pe care ne-o inspiră Crucea.

Sfânta Cruce, devenită simbol pentru credincioși și datorită Sfintei Elena, ne cheamă la unitate.

Basilica.ro: Puteți împărtăși cu noi câteva gânduri cu ocazia aniversării a 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic, convocat de Sf. Împărat Constantin cel Mare, fiul Sfintei Elena?

Don Gianmatteo Caputo: Importanța Sinodului de la Niceea nu poate fi rezumată în câteva cuvinte: centralitatea acelui eveniment ecleziastic constă în faptul că își arată actualitatea la 1700 de ani distanță.

Nu trebuie să trăim această aniversare ca o celebrare a trecutului: trebuie să-i percepem actualitatea în contextul ereziilor moderne și al tendințelor de divizare, ca un apel la centralitatea lui Hristos exprimată în unicitatea credinței.

Sper ca frumoasa coincidență a acestui an, care ne-a făcut să celebrăm Paștele în aceeași zi, să fie și un prilej de a găsi o soluție și la problema datei de celebrare a miezului credinței noastre, Învierea lui Hristos, spre care toți mergem în căutarea unității.

Basilica.ro: În acest context, considerați că are o semnificație specială faptul că în România Catedrala Patriarhală este dedicată Sfinților Împărați Constantin și Elena?

Don Gianmatteo Caputo: Hramul unui lăcaș de cult are întotdeauna o semnificație importantă, atât pentru istoria credinței din acel loc, pentru întreaga regiune, precum și la nivel universal.

Adesea, numele sunt alese cu referire la actualitatea momentului istoric sau la evenimente legate de personaje care au jucat un rol fundamental în momentul edificării unei biserici sau a unei mănăstiri.

Sfântul nu devine doar protectorul și cel care mijlocește către Dumnezeu, ci și un model, o călăuză și un motiv de inspirație pentru viața credincioșilor.

În contextul pelerinajului cu moaștele Sfintei Elena în România, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, dedicat sfintei și fiului ei, face ca această legătură cu istoria nu numai a clădirii, ci și cu istoria originilor creștinismului să fie și mai reală, dând o lumină specială acestui eveniment și centralității mesajului de credință, al cărui purtător este fiecare credincios.