Votul prin corespondenta la testul FINAL

Momentul adevărului a venit pentru votul prin corepondență. Curtea Constituţională a României discută miercuri sesizările în legătură cu legea privind votul prin corespondenţă.

Obiecţia de neconstituţionalitate formulată vizează Legea privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, dar şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. 

Proiectul votului prin corespondenţă a fost adoptat de Camera Deputaţilor la sfârşitul lunii octombrie. 

În 3 noiembrie, ALDE a anunţat că grupul parlamentar al formaţiunii de la Senat, alături de cel al UDMR, senatori de la UNPR şi PSD, precum şi un senator independent au depus la Curtea Constituţională o contestaţie la legea privind adoptarea votului prin corespondenţă de către Parlament. 

"ALDE consideră că prin această modificare a legislaţiei electorale sunt încălcate principii prevăzute în Constituţia României. În primul rând, caracterul direct al votului. Textul Constituţiei atribuie în mod imperativ votului un caracter direct, ceea ce înseamnă, în intenţia constituantului, prezenţa efectivă a cetăţeanului în faţa urnelor în vederea exercitării dreptului la vot fără intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse", a precizat ALDE. 

Potrivit autorilor sesizărilor, votul prin corespondenţă, aşa cum este prevăzut de către iniţiatori pentru cetăţenii români domiciliaţi în afara teritoriului naţional, instituie în drept şi în fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetăţeni, ceea ce este explicit interzis de art. 16 (1) din Constituţie, care prevede că "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări". 

"ALDE a atras atenţia în repetate rânduri asupra faptului că formula votului prin corespondenţă este birocratică, greoaie şi în loc să înlesnească votul românilor din străinătate are efectul contrar. În plus, ridică mari probleme privind posibila fraudare. Acestea sunt argumente care se adaugă consideraţiilor de ordin constituţional ridicate prin această contestaţie", susţineau reprezentanţii ALDE. 

Deputatul UDMR Marton Arpad preciza, la sfârşitul lunii octombrie, în plenul Camerei, că actul normativ nu garantează secretul votului. "Până în septembrie anul viitor se vor da nişte OUG de modificare a acestei legi ca să poată fi aplicată", arăta atunci Marton Arpad.